Esoterism

Legenda Sfintului Graal este o alegorie a dorintei umane de cunoastere a Adevarului si a Divinului, care poate fi obtinuta numai printr-o viata de puritate ideala. in multiplele sale ramificatii, pornind de la istoria timpurie si poemele cautarii propriu-zise, Graalul isi pastreaza misterul. Gasirea acestuia devine o aventura eterna, caci sensul ei scapa mereu cavalerului, identificindu- se cu un destin exceptional.



Legenda arthuriana, una dintre cele mai reprezentative creatii literare ale Evului Mediu, cuprinde poeme despre aventurile miraculoase ale cavalerilor Mesei Rotunde. Pornind dinspre Camelot, castelul regelui Arthur, acestia patrund intr-o lume dominata de magie, locuri fermecate cuprinse in indescifrabila si misterioasa Padure. Astfel cavalerul trebuie sa-si demonstreze calitatile morale si faptul ca merita sa fie membru al societatii de elita a Mesei Rotunde. Totusi, exista si o alta cale prin care cavalerul ales devine mai mult decit un reprezentant al unei anumite ordini, el avind posibilitatea de a ridica regatul arthurian de la nivelul terestru la cel celest. Aceasta transformare este posibila numai prin cautarea si gasirea acelui obiect sacru menit a sfirsi magia si farmecele din Logres (1). Iar acest obiect este Sf. Graal.


Cautarea Sf. Graal este suprema realizare in contextul legendei arthuriene. Legenda Graalului, cu multiplele sale ramificatii si continuari, este cel mai greu de interpretat si de descris din punct de vedere istoric. Este partea pur imaginara din toate romanele cavaleresti. Daca aventurile obisnuite erau imaginea unui anumit cod comportamental, intilnit la curtile feudale, legenda Graalului aduce in prim-plan reprezentari ale vietii religioase legate de dogma crestina. Datorita naturii sale variate si incerte, aceasta este cautarea absoluta, aflarea propriei identitati in termeni religiosi. Cavalerul Graalului este cel ales, demn sa patrunda in lumea eclectica si misterioasa a castelului Regelui Pescar. Cavalerul Graalului are alte calitati decit cele obisnuite membrilor Mesei Rotunde, anume puritate fizica si spirituala, devotiune, umilinta in fata divinului, pietate, mila pentru cei in nevoi si o dedicatie completa pentru aceasta cautare. Lumea reala nu prezinta nici un interes pentru cavalerul ales.


in ceea ce priveste originea Graalului au fost date mai multe explicatii, care au condus la formularea a doua teorii importante: una conform careia Graalul era asociat traditiei celte, ritualurilor pre-crestine ce includeau arme magice, lancea zeilor, cazanul magic menit sa dea sau sa curme viata, un creuzet alchimic legat de practica miturilor cu vase, idee sustinuta de legendele irlandeze si galeze, dar si de o traditie ce ajunge pina la Herodot. A doua teorie este cea crestina, care este bazata pe Martiriul Cristic. Aceasta din urma este mult mai aproape de spiritul profund religios al epocii si de aceea pe aceasta o voi lua in discutie.


Poemele arthuriene suge reaza ca Sf. Graal este potirul sau vasul folosit de Iosif din Arimathea pentru a stringe singele lui Cristos cind acesta era rastignit pe cruce. O alta traditie legata de acest episod spune ca acest potir este acelasi cu cel folosit la Cina cea de taina. Conform poemelor medievale, Iosif a adus vasul cu el in abatia Glastonbury (unul din locurile mitice ale legendei), unde acesta a fost pierdut. De la episodul biblic, prin literatura, Graalul devine un obiect misterios a carui cautare nu are sfirsit. Celui care gaseste Graalul, ii intelege misterele si devine cavalerul acestuia, ii este permisa cunoasterea suprema. Astfel legenda devine o alegorie a cautarii umane pentru adevarata cunoastere, a Adevarului si Divinului, care poate fi obtinuta numai printr-o viata de o puritate ideala. De la introducerea temei Graalului, legenda arthuriana devine esentialmente crestina, iar regele Arthur – un rege crestin conducind un popor eminamente religios.


in literatura Graalului se gasesc doua niveluri ale legendei, aparent independente in origine. Acestea sint poemele Cautarii propriu-zise si poemele Istoriei timpurii a Sf. Graal. Cele mai cunosute episoade ale Cautarii sint Conte du Graal de Chrétien de Troyes, Parzival de Wolfram von Eschenbach si poemul galez Peredur . Istoria timpurie se ocupa mai mult de originea talismanelor ce compun procesiunea Graalului, anume o sabie, o lance care singereaza si un graal.



in ceea ce priveste natura Sf. Graal, exista mai multe opinii. Nici pina astazi misterul nu a fost dezlegat. Mister al numelui, in primul rind. Chrétien de Troyes, primul care introduce tema Graalului in legenda arthuriana, nu explica natura sau originea acestuia. El numeste graal un obiect ce putea fi o farfurie sau un potir. O prezentare asemanatoare se regaseste in asa-numita Cronica a lui Hélinand , din secolul al XIII-lea. Acest obiect straniu se gaseste numai la castelui Regelui Pescar, care, grav ranit, asteapta vindecarea din partea celui care va dezlega misterul. in poemul lui Chrétien cavalerul care ajunge la castel este Perceval,dar acesta rateaza initierea finala. Ceea ce este asteptat de la el este o simpla intrebare: „La ce serveste Graalul?“ Aceasta intrebare ar fi sfirsit perioada de farmece si magie in regatul lui Arthur, ar fi adus pace si intelegere in tara, dar mai ales cavalerii terestri ar fi devenit cavaleri celesti, iar orasul Omului ar fi devenit orasul lui Dumnezeu .



Esecul lui Perceval amina aceasta revelatie, deoarece acesta nu mai era alesul, fusese deja inclus in societatea reala a cavalerilor. De altfel, diferitele etape parcurse de Perceval ne arata viitorul esec. Castelul Graalului se afla i n mijlocul unei pustietati simbolice pentru ariditatea si sterilitatea acelei zone. Castelul, numit in unele poeme Montsalvage si in altele Corbenic, este izolat de restul lumii arthuriene, aceste doua spatii diferite reprezentind doua atitudini diferite fata de existenta umana. Aceasta pustietate, denumita in poemele franceze „Terre Gaste“, este lumea ca o padure impietrita, unde timpul este imobil, este un loc al mortii si al imposibilei intoarceri. Cavalerul trebuie sa fie salvatorul de la o atare prabusire in neant. De fapt aceasta lume este semnul unei mari dureri, o oglindire a bolii de care sufera Regele Pescar. De altfel in toate poemele dedicate acestei teme jocul oglinzilor este esential, aspect vizibil atit la nivel narativ cit si la nivel simbolic. in poemul lui Chrétien de Troyes naratiunea este structurata pe doua niveluri, anume aventurile lui Perceval si ale lui Gauvain. in Cautarea Sfintului Graal , continuarea anonima a acestei teme, poemul cuprinde trei niveluri ce reprezinta aventurile lui Perceval, Bors si mai ales Galahad. Iar in ultima versiune a legendei arthuriene, datorata scriitorului englez Sir Thomas Malory, aventurile nu mai sint individuale, ci implica intreaga societate a Mesei Rotunde.



Pe masura ce legenda se amplifica, Graalul insusi isi schimba natura. Procesiunea Graalului in poemul lui Chrétien de Troyes este clar recreerea procesiunii liturgice, castelul devenind o catedrala luminata. in continuarile anonime ale secolului al Xlll-lea in Franta se pastreaza aspectul liturgic, dar cu mai putin fast si mai mult accent pe penitenta si asceza. De altfel cavalerul Graalului nu mai este Perceval, ci Galahad, intruchiparea perfecta a mesagerului divin, cel asteptat si singurul capabil sa aduca mintuirea pentru lumea arthuriana. Fiu al lui Lancelot du Lac, Galahad este simbolul cavalerului- pelerin venit pe aceasta lume pentru a avea revelatia suprema, crestina a Graalului. La Sir Thomas Malory Graalul este doar vasul euharistic, iar gasirea acestuia este posibila pentru toti oamenii de buna-credinta. Malory schimba astfel modelul francez al legendei, renuntind la ideea cavalerului ales, unicul care putea indeplini aceasta cautare. De altfel, o data cu schimbarile de mentalitate ale Evului Mediu, un pesimism din ce in ce mai accentuat cuprinde legenda arthuriana, care va culmina cu batalia de pe cimpia Salisbury, in care toti cavalerii Mesei Rotunde mor, iar Arthur paraseste aceasta lume. Atunci Graalul va fi disparut, dus la ceruri, pentru ca nimeni sa nu-l mai poata gasi. O versiune interesanta a Graalului ne este data in poemul lui Wolfram von Eschenbach, un poet german din secolul al XIII-lea. Acesta preia tema din poemele franceze, dar aduce o modificare majora. Graalul nu mai este un potir asociat episodului biblic sau ceremoniei liturgice, ci o piatra pretioasa de o forma nedefinita. Aceasta, denumita „Lapis exilis“, este poate o imagine a pietrei filosofale, a pietrei alchimice sau, intr-o interpretare religioasa, implicita in poemul german, piatra desprinsa de pe fruntea ingerului atunci cind acesta a cazut. Graalul este atit de greu, incit nu poate fi purtat de nimeni, iar cavalerul vede numai o imagine a acestuia. Spre deosebire de poemele franceze, Wolfram da o solutie optimista aventurii lui Perceval, aducindu-l a doua oara in fata Graalului pe care acesta il vede si il cunoaste. Versiunea lui Wolfram se asociaza cu legendele germane despre cavalerul cu lebada, Lohengrin, fiu al lui Parzival si cavaler al Graalului. in aceste legende Graalul este reprezentat impreuna cu o porumbita, simbol al inocentei si puritatii.



Lumea Graalului este cu totul diferita de cea a aventurilor obisnuite, deoarece reguli speciale i se aplica, reguli legate mai mult de canoanele religioase decit de viata lumeasca. Este o lume a initierii, dar daca cea cavalereasca era bazata pe victorii in turniruri sau in confruntari cu alti cavaleri in misterioasa Padure, initierea prin Graal este una pur spirituala pentru ca ceea ce conteaza este implinirea sufleteasca prin recunoasterea propriilor limite si greseli. De aceea Perceval, la sfirsitul poemului lui Chrétien de Troyes, ajunge la o abatie unde rascumpararea greselii sale se face prin penitenta si umilinta.


in legenda Sfintului Graal sensul intotdeauna transcede imaginea, obiectul spune mai mult decit ceea ce reprezinta. in acest fel apare problema transcendetei, a ceea ce este dincolo de imagine, dincolo de orice reprezentare a obiectului. De aici se isca probabil obsesia intelegerii sensului ascuns in obiecte. Consecinta normala este ispita cautarii. Care este sensul vietii, al existentei noastre, si de ce acesta ne scapa mereu? Si de ce totusi il cautam? Pina cind viata si cautarea devin una si aceeasi aventura. Apoi, aceasta cautare este altceva decit dorinta de a sti despre lumea obisnuita. Numai in legenda Graalului gasim asemenea idei profunde, o mai completa participare a intregii fiinte. in aceasta aventura nu se cistiga o simpla experienta, ci un destin! Putini au curajul sa pornesca pe un asemenea drum. Majoritatea ramin la castelul regelui Arthur, preferind confortul lipsit de incertitudini. Altii intra in Padurea deasa si atragatoare, inselatoare, foarte doritori sa nu piarda drumul de intoarcere, in schimb pierzindu-l pe cel din fata! Citiva au curajul aventurii totale, adica a vietii petrecute intr-o permanenta cautare, la sfirsitul careia, chiar daca exista un raspuns, acesta nu este transmisibil. Fiecare scapa singur. Si moare singur. „Tot ceea ce este vizibil este legat de invizibil“, spunea Novalis. in legenda sfintului Graal momentul final este acela al unei non-vederi. Atunci alesul afla revelatia, lumina si raspunsul. Raspuns dat, si nu gasit, imposibil de transmis, deoarece experienta este unica si individuala.


Singurul posibil raspuns pentru ceilalti ramine numai dorinta de a cunoaste, a eternei cautari, la capatul careia se afla doar Sfintul Graal.