Esoterism

Misteriosul personaj pe care noi îl cunoaştem acum drept contele de Saint-Germain a fost pentru prima dată identificat în 1710 ca fiind marchizul de Montferrat. Zărit în Veneţia de muzicianul Rameau şi de doamna Gergy, din înalta societate pariziană, aceştia spun că avea înfăţişarea unui bărbat aflat între 40 şi 50 de ani. O înfăţişare pe care şi-o va păstra toată viaţa, oficial decedând în 1784. Cu toate acestea, mulţi oameni sunt de părere că el nu a trecut niciodată în eternitate. Pentru ei, acest personaj enigmatic a devenit cunoscut drept “Saint-Germain Nemuritorul”.

Originea lui Saint-Germain nu a fost niciodată dezvăluită, nici măcar de cei cărora le încredinţase secretul său. Pe tot parcursul vieţii, el a arătat ca un om între două vârste, cu o constituţie fizică solidă şi o înălţime medie. Era un excelent povestitor şi avea abilităţi impresionante. Astfel, putea să creeze bijuterii superbe, avea cunoştinţe temeinice în domeniul muzicii şi artei şi prepara poţiuni despre care susţinea că erau elixirul tinereţii. Nu a fost nicicând văzut mâncând sau bând, însă se bucura de compania femeilor şi se învârtea în cercurile aristocraţiei. Părea să nu îmbătrânească niciodată. Perioada sa de celebritate este cuprinsă între anii 1750 şi 1760, pe care i-a petrecut la Paris.

Rolul său principal era acela de spion pentru regele Ludovic al XV-lea. Totuşi, prietenia sa cu regele i-a adus mulţi duşmani din cadrul guvernării franceze, astfel că a fost forţat să fugă în Anglia. A reapărut în Rusia, ca fiind generalul Soltîkov, şi a jucat un rol important în răscoala din 1762. La începutul guvernării lui Ludovic al XVI-lea, a reapărut la Paris şi, prin intermediul unei vechi prietene, contesa d’Adhemar, a înaintat un avertisment reginei Maria Antoaneta asupra pericolelor care ameninţau monarhia franceză. Saint-Germain a încercat să-l vadă personal pe rege, însă poliţia avea ordine din partea preotului acestuia să îl captureze. Din nou, Saint-Germain a dispărut fără urmă.

Se pare că a căutat refugiu la castelul contelui Charles de Hisse-Cassel, din ducatul Schlesing, Austria. Se spune că i-a dezvăluit contelui multe dintre secretele sale, dar, în 1784, Saint-Germain pur şi simplu se săturase de viaţă şi murise. Cu toate acestea, nu există nici un document oficial care să-i ateste moartea şi nici o piatră funerară care să îi poarte numele. I-a lăsat contelui toate documentele, între care multe priveau francmasoneria, dar, asemenea lui Ludovic al XV-lea, Charles nu a dezvăluit niciodată vreun detaliu despre trecutul adevărat al lui Saint-Germain. Şi, într-adevăr, deşi pretindea că era întristat de moartea lui Saint-Germain, nu părea chiar atât de afectat, după cum susţineau o serie de comentatori. Există chiar o teorie, conform căreia contele ar fi fost implicat în înscenarea morţii acestuia.

Evident, s-au înregistrat relatări ulterioare despre Saint-Germain. În 1786, a întâlnit-o pe împărateasa Rusiei şi, în 1788, se pare că era reprezentantul oficial al Franţei la Convenţia Mondială a Francmasonilor. Contesa d’Adhemar a afirmat că şi-a întâlnit vechiul prieten în 1789, 1815 şi 1821 şi că, de fiecare dată, părea să nu fi îmbătrânit deloc. Contele de Saint-Germain a continuat, după cum se spune, să influenţeze societăţile secrete şi se poate să fi fost chiar un călăuzitor al rozicrucienilor. Aşadar, cine era straniul personaj? Parizienii care nu-l agreau spuneau că era fiul unui evreu numit Aymar, sau al unui evreu alsacian, pe nume Wolff. Totuşi, la acea vreme, se credea că Saint-Germain era fiul natural al văduvei regelui Carol al II-lea al Spaniei, Marie de Neubourg. Un studiu recent a avansat ideea că se poate să fi fost chiar unul dintre fiii principelui Rákóczi al II-lea al Transilvaniei. Acesta şi-a încredinţat copiii împăratului Austriei pentru a fi crescuţi de el, însă se spune că unul dintre ei ar fi murit la o vârstă fragedă. Acum se ia în calcul posibilitatea că, de fapt, acest copil să fi fost crescut de o familie din micul târg San Germano din Italia. Aşa s-ar explica provenienţa numelui Saint-Germain. Totuşi, unii, în special cei implicaţi în mişcarea teozofică, cred că e posibil ca Saint-Germain să fi fost unul dintre “marii maeştri”, trimis spre a le atrage atenţia oamenilor că apucaseră pe o cale greşită în viaţă. Se crede că este posibil ca el să mai hoinărească pe pământ, aşteptând momentul potrivit pentru a reapărea şi a sfătui omenirea aflată la ananghie. Totuşi, până atunci, personajul enigmatic cunoscut drept contele de Saint-Germain va rămâne un mister.

În trecut s-a strecurat mereu o întrebare în prim-plan: cum este posibil să nu existe relatări ale vremii referitoare la întâmplările zilelor acelora, atunci când a fost crucificat Iisus Hristos, în afară de Cărţile Noului Testament? „Istoria lumii nu l-a luat în seamă atunci (pe Iisus din Nazaret)”, scrie profesorul Martin Noth în importanta sa lucrare Istoria Israelului. „Pentru o clipă apariţia sa a tulburat spiritele în Ierusalim; apoi acest episod a devenit parte a trecutului şi s-au ocupat din nou de chestiuni care păreau mai importante. Cu toate acestea, aici se luase o ultimă şi definitivă decizie în istoria Israelului. Abia când cei care l-au urmat au început să fie vizibili în lume ca un fenomen istoric, abia atunci a început să fie amintit numele lui.”

Flavius Josephus vorbeşte în Antichităţi iudaice, lucrare scrisă în ultimele decenii ale primului secol creştin, atunci când menţionează comunitatea creştină arhaică a Ierusalimului, despre „Iisus, care era numit Mesia”. Şi istoricul roman Tacit îl menţionează explicit pe Iisus în Anale, pentru explicarea numelui „Christiani”:„Christos, de la care se trage numele, a fost condamnat la moarte pe vremea împăratului Tiberius, prin procuratorul Pilat din Pont.”

Cea mai importantă declaraţie rămâne însă cea a romanului Suetoniu. Acesta descrie o mişcare mesianică în timpul lui Claudiu, care a fost împărat roman din anul 41 până în 54 d.Hr. În istoria vieţii împăratului Claudiu spune Suetoniu: „Pe evrei, care făceau multă gălăgie din cauza lui Chrestus, i-a alungat din Roma.” Scriitorul Orosius aminteşte că această izgonire a avut loc în al nouălea an al guvernării lui Claudiu – aşadar în anul 49 d.Hr. -, atestând prin aceasta existenţa unei comunităţi creştine la Roma nu mai târziu de 15 până la 20 de ani de la răstignire. Acestor martori romani li se alătură o confirmare uluitoare din Faptele Sfinţilor Apostoli. Când Pavel a venit de la Atena în Corint, a găsit acolo „pe un iudeu, cu numele Acvila, de neam din Pont, venit de curând din Italia, şi pe Priscila, femeia lui, pentru că poruncise Claudiu ca toţi iudeii să plece din Roma” (Fapte 18:2).

Însă nu trebuie să trecem sub tăcere nici faptul că mărturiile – destul de sărace – din afara Bibliei, referitoare la Iisus, sunt destul de problematice. Deşi există o legătură fonetică între „e” lung şi „i” în greacă (aşa-numitul „itacism”), şi „Chrestos” (care ar însemna „vrednicul”, „preţiosul”, „bunul”) putea fi confundat uşor cu „Christos” („Unsul” [traducerea greacă a cuvântului ebraic „Mesia"]), nu este nicidecum sigur că tulburările mesianice de la Roma, pe care le menţionează Suetoniu în a sa Istorie a vieţii împăratului Claudiu, au avut într-adevăr de-a face cu Iisus.

În orice caz, anul morţii lui Iisus este la fel de controversat ca data naşterii sale, despre care am putut spune cu oarecare precizie doar că trebuie căutată undeva între anii 7 î.Hr. şi 7 d.Hr. Însă intervalul dintre datele luate în considerare de savanţii moderni pentru moartea lui Iisus nu este chiar atât de mare: intră în discuţie mai ales anii 29/30, 32 şi 33 d.Hr. Cine vrea să fie deosebit de precaut, are la dispoziţie întreaga perioadă în care Pilat din Pont a fost în funcţie (26-36 d.Hr.) (Caiafa a fost Mare Preot între 18 şi 37 d.Hr.)

Nu există concordanţă nici măcar în ceea ce priveşte ziua procesului şi a răstignirii lui Iisus. Fiindcă, dacă refacem calculele după indiciile temporale ale celor trei aşa-numiţi „sinoptici” (evangheliştii Matei, Marcu şi Luca) şi le comparăm cu indiciile lui Ioan, rezultă o diferenţă de o zi, iar în ceea ce priveşte ceasul precis al morţii, cu atât mai puţin găsim indicii concordante.

Pe de altă parte, ştim că într-adevăr se practica răstignirea. Ştim şi cine răstignea şi pe cine afecta această formă îngrozitoare a pedepsei cu moartea. Faptul că regele hasmoneu Alexandru Iannaios (103-76 î.Hr.) a poruncit o răstignire în masă este considerat scandalos de Manuscrisele de la Marea Moartă. Într-adevăr, în special romanii practicau acest mod de execuţie. Li se aplica celor care făceau parte din popoarele cucerite care păcătuiseră împotriva statului roman – şi, de asemenea, sclavilor. Dar asta nu e tot: şi-au bătut capul încercând să afle din ce cauză murea de fapt un răstignit şi cât timp avea incerta şansă de a trăi pe lemnul de chin al crucii.

Domnul X (nu-i dau nume) e un mare miliardar. Are vreo 80 de ani, ani de trăit nu mai are mult, dar este un om care se gândeşte la proiecte viitoare. Vrea să mai “fabrice” nişte sute de milioane de dolari pentru imperiul său financiar. Probabil că gândurile de viitor privind afacerile îl ţin deoparte de orice gând privind propria moarte. Nu ştiu dacă-şi face vreo iluzie că o să-şi ia toţi banii cu el pe lumea cealaltă. Şi atunci, de unde obsesia asta de a mai acumula?

Doamna Y (iarăşi nu-i dau nume) este o celebritate în lumea show-bizului. Arată extraordinar, iar nurii săi îi dă pe spate pe orice bărbat. Se pregăteşte să-şi mai pună nişte silicoane în sâni şi, în acelaşi timp, ţine un regim draconic. Ca să aibă un corp perfect, de zeiţă. Să fie adorată de lume. Uită că peste 30-40 de ani, dacă va mai trăi, va fi un nimeni. Va fi doar o babă. Uită că frumuseţea e trecătoare, corpul e trecător…Şi atunci, de ce a investit atât de mult în trupul său? Pentru 10-20 de ani de glorie?

De fapt, unde am vrut să ajung? Că fiecare dintre noi ne trăim viaţa ca şi cum am fi nemuritori. Ne certăm pentru lucruri minore, ne batem şi ne omorâm pentru nişte mărunţişuri, facem războaie din ambiţii stupide…dar câţi dintre noi s-au întrebat cu adevărat: “Sunt eu oare nemuritor?” Dacă am fi nemuritori, da, ar merita să strângem bogăţii incomensurabile; dacă am fi nemuritori, da, ar merita să ne facem un trup de invidiat. Dar toate aceste lucruri n-au niciun sens, din moment ce nu trăim nici 100 de ani.

Ştiţi povestea lui Buddha? El a fost crescut de tatăl său astfel încât să nu vadă că în jurul său există moartea. Buddha era un tânăr care credea că viaţa e nemuritoare. Dar într-o zi, inevitabilul s-a produs. A văzut pe drum un car ce transporta un om mort. Toţi ne întristăm atunci când vedem un om mort. De ce? Pentru că în adâncul nostru, ştim că şi noi vom muri într-o bună zi. Şi totuşi, atunci când vedem un om mort, noi întrebăm“De ce-a murit? Ce s-a întâmplat cu el?” Buddha, în schimb n-a pus întrebările acestea stupide. Când a înţeles că viaţa este muritoare, prima întrebare care şi-a pus-o a fost aceasta: “Cum, voi muri şi eu? Atunci, nu voi avea pace, până nu voi găsi o modalitate prin care să scăp de aceasta angoasă: moartea”. Din acel moment, scopul principal în viaţă al lui Buddha a fost acela de a găsi o cale prin care să poată transcede moartea. Câţi din noi am face la fel? Aproape niciunul. Pentru că noi nu ştim ce înseamnă moartea. Şi nici nemurirea.

Numele pe care il primim nu este o intamplare, acesta ne contureaza personalitatea si, intr-o oarecare masura, ne prezice si ne influenteaza drumul in viata. Viitorii parinti ar trebui sa ia in calcul acest aspect atunci cand aleg un nume pentru nou-nascutii lor.

Valoarea numerologica a numelui se calculeaza simplu, dupa exemplul care urmeaza, iar apoi se ia valoarea fiecarei litere din tabelul de mai jos:

Exemplu: Raluca= 9 (R) + 1 (A) + 3 (L) + 3 (U) + 3 (C) + 1 (A)= 20; 2+0= 2; Numarul este 2.

1	2	3	4	5	6	7	8	9
A	B	C	D	E	F	G	H	I
J	K	L	M	N	O	P	Q	R
S	T	U	V	W	X	Y	Z

Numarul 1- Lider

Persoana care are acest nume are capacitati de lider, curaj si energie ca sa reuseasca orice isi doreste in viata. Va deveni o figura puternica, pentru ca stie sa se impuna in fata celorlalti si sa-i influenteze. Ambitia ii propulseaza pe culmi inalte, insa daca lucrurile nu ies asa cum isi doreste, acest individ poate forta nota pierzandu-si astfel multi sustinatori. Printre defecte se evidentiaza cel mai mult incapatanarea si egoismul, iar atractia lor pentru extreme ii duce la agresivitate si individualism.

Numarul 2- Prieten de incredere

Numarul 2 este codul blandetii, prieteniei, farmecului, al omului inconjurat de prieteni si de simpatia lor. Aceasta persoana depinde mult de mediu in care locuieste si de oamenii care o inconjoara. In general este o fire emotiva si are nevoie de atentie de la cei din jur. In relatii este constanta, trandra si sentimentala, si stie sa pastreze armonia. Defectele sunt pesimismul si timiditatea, iar de aici se naste nesiguranta si inconstanta in ceea ce face.

Numarul 3- Optimist incurabil

Numarul firilor artistice, cu inclinatie spre comunicare, imaginatie, optimism. Pofta de viata pe care o au acesti oameni se transmite celorlalti, si asta ii propulseaza spre lumea showbiz-ului. De obicei se simt atrasi de arta dar s-ar putea descurca la fel de bine in orice domeniu isi propun, doar sa fie inconjurati de cat mai multi oameni. Aceasta fire sociabila si iubitoare tinda sa devina lenesa si superficiala, iar neseriozitatea ii poate aduce cateodata neplaceri.

Numarul 4- Realist

Acest numar apartine unei persoane cu picioarele pe pamant, care stie ca pentru a obtine ceva trebuie sa munceasca mult. I se potriveste orice meserie unde isi poate demonstra perseverenta, atentia la detalii, de obicei domenii tehnice. Multi dintre constructori, ingineri, medici au acest numar al numelui. Fire exigenta, isi alege prietenii cu multa atentie si se inconjoara doar de cei care se ridica la nivelul asteptarilor.

Numarul 5- Copil Minune

Purtatorul acestui nume a fost adus pe lume cu un scop important, pentru ca are puterea de a schimba ceva. Este „iesit din comun” pentru ca are puterea de a-i influenta pe ceillalti si se afla intotdeauna in centrul atentiei. Puterea de analiza si inteligenta il ajuta sa se descurce in orice situatie, cu conditia sa nu ramana agatat de trecut. In acest caz, va repeta unele greseli la nesfarsit. Defectul cel mai mare este lipsa de concentrare, care duce la plictiseala si nerespectarea unor angajamenteNumarul 6- Familist

Este persoana care se sacrifica si se daruieste pentru ceilalti, ca sa le fie lor bine. Isi doreste echilibru, pace si liniste si mai ales o familie unita, si este cea care ii tine pe toti impreuna. Are o fire iubitoare, generoasa si prietenoasa, din acest motiv de obicei lucreaza ca sa ajute comunitatea, desi are puternice inclinatii artistice. Din cauza ca vrea sa ajute, de multe ori se implica prea mult in viata celor apropiati si asta ii deranjeaza.

Numarul 7- Filozof

Numele celor care petrec mult timp analizand lumea si pe sine insasi. Au o inclinatie naturala spre filozofie, misticism si o fire in general misterioasa. Este unul din putinii oameni care pot studia si intelege fenomenele dificile. Nu-si arata emotiile, considerandu-se rationali si calculati, insa astfel isi tin prietenii la distanta. La un moment dat, risca sa nu mai fie interesat de viata reala, sa traiasca doar in mintea sa, in ritmul sau.

Numarul 8- Carierist

Aceasta persoana are un drum ascendent, isi doreste sa creasca in ierarhia profesionala si este in stare de orice pentru ca sa reuseasca- si chiar reuseste. Are succes in deosebi in functia de manager sau alta functie de conducere, stie sa faca bani si sa-i administreze. Cea mai mare calitate este aptitudinea de a-i intui pe ceilalti, asta ii ajuta foarte mult. Atunci cand devine prea ambitioasa, aceasta persoana poate fi materialista si chiar sa uite de prieteni si de rude, pentru acest aspect.

Numarul 9- Sentimental

Numarul 9 apartine persoanei pentru care sentimentul vine inaintea gandirii rationale, are multe de daruit si se dedica oamenilor ce il inconjoara. Ii plac inceputurile, proiectele noi si descoperirile, iar astfel i se deschide in fata un drum profesional cu multe perspective. Din pacate, nu intotdeauna are rabdarea si perseverenta sa le duca pana la capat. Egoismul ii va aduce neplaceri. Viata acestei persoane nu va fi usoara, dar in schimb foarte interesanta.

În a patra dimensiune sau lumea astrală, sufletul călătoreşte în fiecare noapte, în timpul somnului, în timp ce corpul fizic rămâne în pat, acest fenomen numindu-se dedublare astrală. Din nefericire această dedublare are loc în mod inconştient. Fenomenele şi experienţele pe care le trăim în această dimensiune, oamenii le numesc în general: vise. Practicând diversele chei pe care Gnoza le dă pentru a ne dedubla în mod conştient, aceste "vise" pot deveni realitate şi în acest fel putem călători în diverse locuri ale planetei, putem invoca fiinţe superioare care ne pot instrui şi învăţa marile mistere ale vieţii şi ale morţii etc.

Pentru aceasta vă vom arăta anumite "Mantre" care ne permit dezvoltarea facultăţii de a ne dedubla conştient şi după voinţă în Astral. "Mantră" înseamnă "cuvânt de putere".

Ştiinţa Gnostică afirmă că sunetul produce efecte vizibile şi tangibile atât în lumea tridimensională cât şi în dimensiunile superioare ale naturii. Un cuvânt blând potoleşte mânia; un cuvânt ironic provoacă multe sentimente în cel care-l ascultă. Deci, sunetul este causa causorum a întregii creaţii. Pe bună dreptate apostolul Ioan spunea: "La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ceea ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El…" Este util să ştim că mantrele sunt cuvinte de o mare putere. Vibraţiile acestor cuvinte, acestor litere, acestei multiple combinaţii de sunete, trezesc puterile latente ale fiinţei umane.

Îl vom învăţa pe amabilul cititor câteva practici pentru a intra conştient în Lumea Astrală.

Mantra EGIPTO

Puterea de a ieşi în mod conştient în corp astral se dobândeşte vocalizând zilnic, timp de o oră, mantra sacră EGIPTO. Vocala "E" face să vibreze glanda Tiroidă şi conferă puterea auzului ocult. "G"-ul trezeşte chakra ficatului şi atunci când această chakra ajunge la dezvoltarea ei deplină, omul poate intra şi ieşi din corp de fiecare dată când vrea. Vocala "I" combinată cu litera "P" dezvoltă Clarviziunea şi puterea de a ieşi în corp astral prin fereastra lui Brahma, care este glanda Pineală. Litera "T" impactează vocala "O", strâns relaţionată cu chakra inimii şi astfel omul poate dobândi puterea de a se desprinde de acest plex şi de a ieşi în corp astral .

Pronunţarea corectă a mantrei este astfel:

EEEEEEEEEEEHHHHHHHHHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIPTOOOOOOOOO…

Această mantră dezvoltă în întregime chakrele relaţionate cu dedublarea corpului astral, şi astfel discipolul obţine puterea de a intra şi a ieşi din corpul fizic după voinţă.

Mantra FARAON

Discipolul va aţipi în timp ce vocalizează mantra FARAON, împărţind-o în trei silabe, în acest mod:

FAAAAAAAA - RRRRRRRAAAAAAAA - OOOOOOONNNNNNN

Discipolul va trebui să se întindă, orizontal, cu faţa în sus. Îşi va aşeza palmele mâinilor întinse, fără rigiditate, pe suprafaţa patului; genunchii, flexionaţi în sus, cu tălpile picioarelor odihnindu-se pe pat. Tot corpul trebuie să fie relaxat, membru cu membru. Aşezat astfel, discipolul va aţipi şi, inspirând profund, va vocaliza mantra FARAON. Inevitabil, discipolul, adormit, va ieşi din corpul fizic fără să ştie în ce moment şi nici cum. Deja în lumile interne, în a Patra Dimensiune, unde se va proiecta în mod irezistibil astralul său, îşi va trezi conştiinţa total, adică, îşi va da seama de neobişnuitele sale experienţe în acele lumi.

Maestrul Huiracocha sfătuia, la această practică, să se ardă vreo mirodenie, tămâie sau pur şi simplu să se impregneze încăperea cu un parfum bun.

Sfătuim să se vocalizeze în mod mental. Discipolul trebuie să aţipească cântând această mantră cu imaginaţia şi voinţa concentrate asupra Piramidelor din Egipt. Se necesită exerciţiu şi multă răbdare...

Când noi realizăm un post, întrerupem mecanica defectului psihologic asupra minţii noastre, asupra centrului nostru motor, asupra centrului nostru instinctiv şi asupra personalităţii noastre. Atunci se stabileşte un parametru de conduită nouă şi aceasta generează multe forţe în favoarea noastră. Întrerupând obiceiurile mecanice punem în activitate un flux de energie superioară care vine să ne asiste.

De aceea este important să ţinem post atunci când suntem într-o criză psihologică, când vrem ca rugăciunile noastre să fie ascultate, când vrem să avem mai multă concentrare, pentru a avea mai multă voinţă, şi atunci când cerem informaţie cu privire la ceva specific, care ne-a fost refuzat în meditaţie sau în rugăciunile noastre. Atunci apelăm la post ca o cale de sacrificiu, prin care implorăm să ni se dea premiul de a cunoaşte ceea ce dorim.

Un post ţinut în mod corect este acela în care încetăm să mâncăm alimente de orice fel. Trebuie să se bea apă cu miere de albine sau infuzie de plante. Acesta este adevăratul post. Un post cu suc de fructe serveşte pentru a purifica organismul, dar nu ca un post de tip spiritual. Ideal ar fi să combinăm postul cu multă rugăciune. Pentru că tocmai când facem post, corpul începe să vibreze cu o frecvenţă energetică superioară şi rugăciunile noastre sunt mai ascultate.

De asemenea este convenabilă puţină singurătate, pentru că nu serveşte la nimic să ţinem post dacă simţurile noastre externe sunt bombardate 24 de ore pe zi cu impresii lumeşti. Persoana trebuie să fie cufundată în reflecţiile sale, în rugăciunile sale, în meditaţiile sale şi tinând post. Un lucru interesant în cadrul postului este, în măsura posibilului, să-l combinăm cu un post de vorbit, atunci postul dobândeşte şi mai multă forţă.

O dată postul încheiat, este indicat ca persoana să înceapă să mănânce supă de pui, de exemplu, apoi mici porţii de orez, şi ulterior va începe să mănânce alimente solide normale. Nu se poate întrerupe un post pe care l-am ţinut mai multe zile fără să avem nimic solid în stomac, mâncând deodată o masă grea sau copioasă.

Dumnezeu, ca TATĂ, este ÎNŢELEPCIUNE. Dumnezeu, ca MAMĂ, este IUBIRE. Dumnezeu, ca Tată, rezidă în Ochiul Înţelepciunii. Ochiul Înţelepciunii se află situat în spaţiul dintre sprâncene. Dumnezeu, ca Iubire, se află în Templul-Inimă.

A iubi, cât de frumos este să Iubeşti! Doar sufletele mari pot şi ştiu Să Iubească. Iubirea este tandreţe infinită… Iubirea este viaţa ce palpită în fiecare atom aşa cum palpită în fiecare soare.

Iubirea nu poate fi definită pentru că este Divina Mamă a Lumii; este ceea ce vine la noi când într-adevăr suntem îndrăgostiţi.

Iubirea se simte în străfundul inimii; este o trăire încântătoare, este un foc ce mistuie, este un vin divin, un delir al celui care-l bea. O simplă batistă parfumată, o scrisoare, o floare, stârnesc în adâncul sufletului teribile nelinişti intime, extaze exotice, voluptuozitate inefabilă.

Nimeni n-a putut defini vreodată Iubirea; trebuie s-o trăieşti, trebuie s-o simţi. Doar marii îndrăgostiţi ştiu, realmente, ce este ceea ce se numeşte Iubire.

Căsătoria Perfectă este unirea a două fiinţe care într-adevăr ştiu Să Iubească.

Ca să existe cu adevărat Iubire, e nevoie ca bărbatul şi femeia să se adore în toate cele şapte mari Planuri Cosmice.

Ca să existe Iubire e nevoie să fie o adevărată comuniune sufletească în cele trei sfere ale Gândirii, Simţirii şi Voinţei.

Când cele două fiinţe vibrează în comun în gândurile, sentimentele şi voliţiunile lor, atunci Căsătoria Perfectă se realizează în cele Şapte Planuri de Conştiinţă Cosmică.

Există persoane care sunt căsătorite în planurile Fizic şi Eteric, dar în cel Astral nu sunt. Altele sunt căsătorite în planurile Fizic, Eteric şi Astral, dar în planul Mental nu sunt; fiecare gândeşte în felul său; femeia are o religie şi bărbatul alta; nu sunt de acord în ceea ce gândesc etc. etc. etc.

Există cupluri care au afinităţi în lumea gândirii şi a simţirii, dar sunt absolut contrare în lumea voinţei. Aceste cupluri se ceartă în mod constant, nu sunt fericite.

Căsătoria Perfectă trebuie să se efectueze în cele Şapte Planuri de Conştiinţă Cosmică. Există cupluri care nu ajung nici măcar până la planul Astral; atunci nu există, nici măcar, atracţia sexuală; acelea sunt adevărate eşecuri. Acest tip de Căsătorii se bazează, exclusiv, pe contractul de căsătorie.

Unele persoane duc o viaţă matrimonială în planul Fizic cu un anumit consort, iar în planul Mental duc o viaţă conjugală cu un consort diferit. Rar întâlnim în viaţă o Căsătorie Perfectă. Ca să existe Iubire, e nevoie să existe afinitate de gânduri, afinitate de sentimente şi de voinţe.

Unde există calculul aritmetic nu există Iubire. Din nefericire, în viaţa modernă, Iubirea are miros de cont bancar, de comerţuri şi de celuloid. În acele cămine unde există doar totaluri şi resturi, nu există Iubirea. Când Iubirea pleacă din inimă, cu greu se mai întoarce. Iubirea este un copil foarte morocănos.

Căsătoria care se realizează fără iubire, numai pe bază de interes economic sau social eşuează inevitabil.

Îndrăgostiţii, adeseori confundă Dorinţa cu Iubirea, şi partea cea mai proastă este că se căsătoresc crezându-se îndrăgostiţi. O dată înfăptuit actul sexual, o dată satisfăcută pasiunea carnală, urmează atunci dezamăgirea, rămâne teribila realitate. Îndrăgostiţii trebuie să se autoanalizeze pe ei înşişi înainte de a se căsători, pentru a şti dacă realmente sunt îndrăgostiţi. Pasiunea se confundă lesne cu Iubirea. Iubirea şi Dorinţa sunt absolut opuse.

Cel care într-adevăr este îndrăgostit este în stare să-şi dea până şi ultima picătură de sânge pentru fiinţa adorată.

Examinează-te pe tine însuţi înainte de a te căsători. Te simţi capabil să-ţi dai până şi ultima picătură de sânge pentru fiinţa pe care o adori? Ai fi capabil să-ţi dai viaţa pentru ca fiinţa adorată să trăiască? Reflectează şi meditează.

Există o adevărată afinitate de gânduri, sentimente şi voinţe cu fiinţa pe care tu o adori? Aminteşte-ţi că dacă acea afinitate completă nu există, atunci căsătoria ta în loc de rai, va fi un adevărat iad. Nu te lăsa dus de dorinţă. „Omorâţi nu numai dorinţa, ci chiar şi umbra însăşi a arborelui ispititor al dorinţei.” Iubirea începe printr-un fulger de simpatie încântătoare, se substanţializează cu tandreţe infinită, şi se sintetizează în supremă adoraţie.

O Căsătorie Perfectă este unirea a două fiinţe care se adoră absolut. În iubire nu există planuri nici conturi bancare. Dacă tu îţi faci planuri şi calcule, înseamnă că nu eşti îndrăgostit. Reflectează înainte de a face marele pas. Într-adevăr eşti îndrăgostit? Fereşte-te de iluzia dorinţei. Aminteşte-ţi că flacăra dorinţei devorează viaţa şi rămâne, atunci, teribila realitate a morţii.

Contemplă ochii fiinţei pe care o adori, pierde-te în fericirea din lumina ochilor săi, dar dacă vrei să fii fericit, nu te lăsa dus de dorinţă.

Nu confunda, bărbatule îndrăgostit, Iubirea cu pasiunea. Autoanalizează-te profund. Este urgent să ştii dacă ea îţi aparţine în spirit. Este necesar să ştii dacă eşti pe de-a-ntregul în afinitate cu ea în cele trei lumi ale Gândirii, Simţirii şi Voinţei.

Adulterul este crudul rezultat al lipsei de Iubire. Femeia cu adevărat îndrăgostită ar prefera să moară decât să adultereze. Bărbatul care adulterează nu e îndrăgostit

Iubirea este teribil de divină. Binecuvântata Zeiţă Mamă a Lumii este ceea ce se numeşte Iubire.

Cu focul teribil al Iubirii putem să ne transformăm în Zei pentru a pătrunde, plini de maiestate, în amfiteatrul Ştiinţei Cosmice.

Indiscutabil, în riguroasa observare a Eului Însuşi, se dovedeşte a fi întotdeauna urgent şi de neamânat să facem o diferenţiere logică completă faţă de întâmplările exterioare ale vieţii practice şi stările intime ale conştiinţei.

Trebuie să ştim de urgenţă unde suntem situaţi la un moment dat, atât în ceea ce priveşte starea intimă a Conştiinţei cât şi natura specifică a evenimentului exterior care ni se întâmplă.

Viaţa în sine însăşi este o serie de evenimente care se succed în timp şi spaţiu.

Cineva a spus: „Viaţa este un lanţ de martirii pe care omul îl poartã încâlcit în Suflet”.

Fiecare este foarte liber să gândească cum vrea; eu cred că plăcerilor efemere ale unei clipe trecătoare le urmează întotdeauna dezamăgirea şi amărăciunea...

Fiecare întâmplare îşi are savoarea caracteristicã specială şi stările interioare sunt deopotrivă de diferite feluri; acest lucru este indiscutabil, incontestabil...

Desigur, munca interioară asupra noastră înşine se referă în mod accentuat la diversele stări psihologice ale Conştiinţei...

Nimeni nu ar putea nega faptul că în interiorul nostru cărăm multe erori şi că există stări greşite...

Dacă chiar vrem să ne schimbăm de-adevăratelea, trebuie, cu maximă urgenţă şi neîntârziat, să modificăm radical acele stări greşite ale Conştiinţei...

Modificarea absolută a stărilor greşite produce transformări complete în domeniul vieţii practice...

Când o persoană lucrează serios asupra stărilor greşite, evident întâmplările neplăcute ale vieţii deja n-o mai pot răni atât de uşor...

Spunem ceva ce poate fi înţeles doar trãind-o, simţind-o cu adevărat pe terenul însuşi al faptelor...

Cine nu lucrează asupra lui însuşi este întotdeauna victimă a circumstanţelor; este ca o biată luntre pe apele furtunoase ale oceanului...

Evenimentele se schimbă neîncetat în multiplele lor combinaţii; vin unele dupã altele în valuri, sunt influenţe...

Cu siguranţă, există întâmplări bune şi rele; unele evenimente vor fi mai bune sau mai rele decât altele...

A modifica anumite evenimente este posibil; faptul de a schimba rezultate, de a modifica situaţii etc., este inclus desigur în numărul posibilităţilor.

Totuşi, există situaţii de fapt care într-adevăr nu pot fi schimbate; în acest ultim caz, trebuie să fie acceptate în mod conştient, chiar dacă unele se vor dovedi foarte periculoase şi chiar dureroase...

Incontestabil, durerea dispare când nu ne identificăm cu problema care s-a prezentat.

Trebuie să considerăm viaţa ca pe o serie succesivă de stări interioare; o istorie autentică a vieţii noastre este formată în special din toate acele stãri...

Revizuind întreaga noastră existenţă, putem verifica prin noi înşine, în mod direct, că multe situaţii neplăcute au fost posibile din cauza stărilor interioare greşite...

Alexandru cel Mare, deşi a fost întotdeauna temperat prin natura sa, s-a dedat, din orgoliu, la excese care i-a produs moartea...

Francisc I a murit din cauza unui murdar şi abominabil adulter de care istoria îşi aminteşte încă foarte bine...

Când Marat a fost asasinat de o călugăriţă perversă, murea de îngâmfare şi de invidie, credea despre el însuşi că este absolut corect...

Doamnele din Parcul Cerbilor indiscutabil au epuizat complet vitalitatea înspăimântătorului fornicator numit Louis al XV-lea.

Multe sunt persoanele care mor din ambiţie, mânie sau gelozie, aceasta o ştiu prea bine psihologii...

De îndată ce voinţa noastră se întăreşte în mod irevocabil într-o tendinţă absurdă, ne transformăm în candidaţi pentru cavou sau cimitir...

Othello, din cauza geloziei, a devenit un asasin, iar închisorile sunt pline de înşelaţi sinceri...

„Originile Kabalei, a spus cu destulă dreptate Maestrul Samael Aun Weor, se pierd în noaptea înspăimântătoare a tuturor veacurilor”, de vreme ce Universul în care trăim şi ne desfăşurăm a fost făcut pe baza Măsurilor Kabalistice relaţionate cu Numărul, Greutatea şi Măsura, cu care a fost elaborată ecuaţia existenţială a acestei Zile Cosmice sau Mahamvantara.

Tatăl Etern Cosmic Comun şi Înţelepţii Cosmocratori Planetari, spune tradiţia ce datează de la începutul timpurilor, au cântat silabele Kabalei Cosmogonice, făcând ca Creaţia să se cristalizeze şi să coboare din cele mai înalte Dimensiuni Superioare ale spaţiului până în Lumea Tridimensională Euclidiană. Inteligenţele Divine au înregistrat acel eveniment cosmic în simboluri şi astfel s-a născut Kabala Simbolică. Aceasta de asemenea a fost percepută de către Preceptorii Umanităţii şi ei au explicat-o oamenilor doritori să-şi cunoască originile, dând naştere în acest fel Kabalei Ceremoniale care prin intermediul Kabalei Rituale a repetat, mileniu după mileniu, formula sacră ce conţine sinteza Puterii Magice pentru ca aceia care vor ajunge s-o dobândească să poată să fie din nou chipul şi asemănarea Creatorului sau, ceea ce este acelaşi lucru, să se întoarcă la punctul de plecare originar.

Kabala, ne spune eminentul autor al acestei opere, este un cuvânt care în sine însuşi deja ascunde o Învăţătură Divină, citit în mod invers. Astfel obţinem: LABAKA, termen care spaniolizat în mod corect dă naştere (apelând la Kabala Fonetică) la: LA VACA sau imagine reprezentativă a Dumnezeului Mamă prezent în toate străvechile civilizaţii ce au vorbit posterităţii despre grandioasa lor Vârstă de Aur în care avuseseră o dezvoltare transcendentală.

În mod cert, Binecuvântata Zeiţă Mamă a Universului (reprezentată de toate Concepţiile Imaculate ale diferitelor Teologii ce au existat în lumea noastră) este sintetizată în Înţelepciunea lui Hermes şi a tuturor acelora care au călcat cu adevărat în Amfiteatrul Ştiinţei tuturor realizărilor marcante. Ea, Eternul Feminin Divin, păstrează în pântecele ei cheia Eliberării, şi cu deplină dreptate Egiptenii au adăugat maxima sacră ce a însoţit-o pe Zeiţa Mamă a Nilului în toată traiectoria sau manifestarea sa celestă: „EU SUNT CEA CARE A FOST MEREU, CARE ESTE, ŞI CARE VA FI MEREU, CĂREIA NICI UN MURITOR NU I-A RIDICAT VĂLUL”…

Pentru a învăţa Arcanele Înţelepciunii secolelor este necesar să ajungem să fim din nou copii, şi unicul mod de a reuşi aceasta este prin intermediul regenerării umane care trebuie să includă exercitarea Castităţii Ştiinţifice, Rafinamentul Psihologic sau Moartea Eului Animalic şi constanta aplicare a Sacrificiului dezinteresat pentru fratele nostru, omul. În acest mod vom trezi treptat în anatomia noastră ocultă şi vizibilă, Sensibilitatea, ce odinioară era motorul faptelor noastre, al gândurilor şi sentimentelor şi care ne făcea copii fericiţi în aurora timpurilor, dezmierdaţi de cunoaşterea şi frumuseţea lui Isis, Paula, Sofia, Isthar, Astarté, Cibele, Rea, Maria, Shakty, Aka, Demetra, Coatlicue sau oricare ar fi fost numele său în secretul Templului, în mijlocul tămâii, tăcerii şi rugăciunii.

„Dumnezeu ca tată este Înţelepciune, Dumnezeu ca mamă este Iubire”, a spus Hermes Trismegistul din sălaşul său ocult din nisipurile deşertului ce încă-i recită neostenit numele. A fost chiar Hermes cel care a spus de asemenea: „Îţi dau Iubire, în care se află cuprins Summum-ul Înţelepciunii”. Şi nu există Religie mai elevată decât Iubirea, extinzând termenul dincolo de sentimentalisme şi pasiuni omeneşti, şi înrădăcinându-l cu exigenţele Drumului Secret ce face din Iubire a morţii soră.

„IUBIRE ESTE LEGE, DAR IUBIRE CONŞTIENTĂ”, ne subliniază Hierofantul Misterelor Egiptene, Samael Aun Weor, şi cu această avertizare îşi începe idilica evanghelie ce-şi află în acest tratat una din cele mai elevate culmi. Nimeni vreodată nu a dezvăluit atât de clar şi în acelaşi timp încântător, enigmaticele Arcane ale Cărţii lui Thot, din vremurile în care Îngerul Metraton, reîncarnat în profetul Enoh, şi-a scris grandioasa „Geneză” care, asemenea unei hărţi de o incalculabilă valoare, marchează ruta Oamenilor Solari care doresc să se piardă în profunzimile Spaţiului Abstract Absolut. „După Enoh, spune tradiţia, Drumul Secret ce-i conducea pe Oameni la Sălaşul lor Celest s-a pierdut” şi niciodată nu s-a reuşit să se mai găsească în această Vârstă Neagră sau Kali-Yuga în care trăim.

Pentru a reconstrui Calea Ermetică sau Calea Eliberării, a fost atunci necesar, sosind sfârşitul acestei rase actuale ce agonizează fără să-şi dea măcar seama de aceasta, trimiterea unui Avatara sau Mesager al Zeilor Pleromei, pentru a le arăta bărbaţilor şi femeilor cu inimă pură şi nobilă, drumul de întoarcere, cărarea luminoasă de care s-a îndepărtat specia umană atunci când a rămas subjugată din cauza neascultătoarei ingerări a fructului interzis.

Samael Aun Weor (Verb Divin şi Justiţie a lui Dumnezeu conform Kabalei Fonetice) dezvăluie cu o uluitoare minuţiozitate toate înţelesurile Arcanelor în care a fost sculptată Ştiinţa Faraonilor. Utilizând exactitudinea termenului şi investigarea riguroasă ca chezăşie a expunerilor sale, TAROT ŞI KABALĂ se înalţă deasupra mareei cunoaşterii umane ca un far călăuză a Spiritelor Îndrăzneţe ce năzuiesc cu ardoare să atingă celălalt mal, adică Eternitatea ca sălaş veşnic.

Kabala care se arată aici, cerea în ţara arsă de soare a lui Kem, în Egiptul Antic, mulţi ani de disciplină şi jurăminte de tăcere, înainte de a începe abc-ul acestei Sacre Ştiinţe. Azi o primeşti în mâinile tale ca un act de Îndurare Divină a Zeilor faţă de oameni, cei dintâi ştiind momentul teribil ce îi aşteaptă pe cei din urmă. „Este vorba, spunea Samael Aun Weor, de a salva de la inec (omenirea actuală), măcar pălăria sa (cel puţin câţiva)”. Şi cheile saltului final ce-i aşează pe oameni în sânul nemuririi le-au deţinut doar câţiva ştiutori ai faptului că Dumnezeu nu are fii preferaţi, dar are fii ce îl preferă. De aceea Kabirii au spus mereu: „Din o mie care mă caută doar unul mă găseşte, din o mie care mă găsesc doar unul mă urmează, din o mie care mă urmează doar unul este al meu”. Ai putea fi tu, dornic cititor, unul dintre ei?…

Teosofii vorbesc de Planuri şi Sub-Planuri şi acestea sunt cei Zece Sephiroţi. Zece Emanaţii ale Eternei Mame Spaţiu, Zece Valuri ce servesc de Fundament Marii Mame.

Cele Şapte Planete ale Sistemului Solar sunt cei Şapte Sephiroţi iar Triunul Soare Spiritual este Coroana Sephirotică. Aceşti Sephiroţi trăiesc şi palpită în interiorul Conştiinţei noastre şi trebuie să învăţăm să-i mânuim şi să-i combinăm în minunatul laborator al Universului nostru interior. Graţie Sephiroţilor cineva se poate transforma în Om; există de asemenea Sephire; aşa cum există Ioni Pozitivi, există Ioni Negativi.

Avem nevoie să realizăm aceşti Zece Sephiroţi pentru că se află aici cu noi, aici şi acum. Aceşti Zece Sephiroţi realizaţi într-un individ, îl preschimbă într-un Auto-Realizat, par pietre preţioase incrustate, este ceva minunat.

Coroana Sephirotică este formată din Kether, Hokmah şi Binah; trebuie înţeles fundamentul acestor trei Sephiroţi.

KETHER: Este Bătrânul Zilelor, Ocultul ocultului, Bunătatea bunătăţilor, are 31 de bucle iar barba sa 13 şuviţe, 13 simbolizează Verbul, Cuvântul. Despre el s-au spus minunăţii, cineva poate să se întâlnească cu el prin intermediul Samadhi-ului (Extaz) pentru a primi ordinele sale. El este Milă Infinită, Înţelepciune Integrală.

HOKMAH: Este Cristosul, este Iubire. Cristos aşteaptă ca discipolul într-o zi să lucreze în a Noua Sferă şi îl pregăteşte cu infinită iubire. Instructorul lumii este Iubire.

BINAH: Spiritul Sfânt, Putere Ignică. Un Hierofant a trebuit să vindece o femeie nebună şi a reuşit vindecarea ei; Hierofantul a cerut bani cu împrumut familiei bolnavei. Ulterior, el s-a întâlnit cu Spiritul Sfânt, care a luat forma unui porumbel alb, Hierofantul îl întrebă dacă merge bine iar Spiritul Sfânt îi răspunse că merge rău; „Eu sunt cel ce vindecă”, îi spuse; în această situaţie Maestrul trebui să înapoieze banii. Dacă cineva are puterea de a vindeca şi acceptă bani pentru aceasta, comite un delict foarte grav.

În Lumile Interne se vorbeşte mult în Kabală, trebuie să ştim să însumăm în Numere Kabalistice, dacă un Maestru este întrebat „Cât timp voi trăi ?”, el va răspunde în numere.

Scopul studierii Kabalei este de a ne face apţi în Lumile Superioare. De exemplu, un Iniţiat a cerut într-o anumită ocazie Clarviziunea, intern îi răspunseră: „se va face în 8 zile”. Cel care nu ştie se întoarce la Corpul Fizic şi crede că peste 8 zile, dacă azi de exemplu este miercuri, miercurea viitoare va fi un clarvăzător. În realitate „8” este Numărul lui Iov, şi îi indicau să aibă răbdare. Cel ce nu ştie rămâne descumpănit în Lumile Interne, Kabala este de bază pentru a înţelege limbajul acestor lumi.

Este evident că studiile kabalistice trebuie să fie însoţite de munca asupra noastră înşine, trebuie să devenim Conştienţi de aceste studii, întrucât dacă rămân în intelect, când murim se pierd, însă dacă ne facem Conştienţi de ele, se manifestă încă din copilărie.

Pe terenul vieţii practice descoperim mereu contraste ce uimesc. Oameni înstăriţi, cu reşedinţe minunate şi numeroşi prieteni, suferă uneori în mod înfiorător...

Proletari umili de la sapă şi lopată sau persoane din clasa mijlocie, obişnuiesc să trăiască uneori în deplină fericire.

Mulţi arhimilionari suferă de impotenţã sexuală şi bogate matroane deplâng amar infidelitatea soţilor...

Bogaţii pământului par vulturi în colivii de aur, în zilele noastre nu pot trăi fără „gardă personală”...

Oamenii de stat târăsc după ei lanţuri, niciodată nu sunt liberi, merg peste tot înconjuraţi de oameni înarmaţi până în dinţi...

Să studiem această situaţie mai pe îndelete. Avem nevoie să ştim ce este viaţa. Fiecare este liber să opineze cum vrea...

Spună ce-o spune, cu siguranţă nimeni nu ştie nimic, viaţa se dovedeşte a fi o problemă pe care nici unul nu o înţelege...

Când oamenii doresc să ne povestească în mod gratuit istoria vieţii lor, citează evenimente, nume şi prenume, date etc. şi simt satisfacţie făcând relatările lor...

Aceşti bieţi oameni ignoră faptul că relatările lor sunt incomplete, întrucât evenimente şi nume şi date, sunt doar aspectul extern al filmului, lipseşte aspectul intern...

Este urgent să cunoaştem „stările de conştiinţă”, fiecărei întâmplări îi corespunde o oarecare stare sufleteascã.

Stările sunt interioare şi evenimentele sunt exterioare, întâmplãrile exterioare nu sunt totul...

Să se înţeleagă prin stări interioare: bunele sau proastele dispoziţii, preocupările, depresia, superstiţia, teama, suspiciunea, mila, autoconsideraţia, supraestimarea de sine însuşi, stări când ne simţim fericiţi, stări de bucurie, etc. etc. etc.

Incontestabil, stările interioare pot corespunde întocmai cu evenimentele exterioare sau să fie produse de acestea, sau să nu aibă nici o legăturã cu acestea...

În orice caz, stările şi evenimentele sunt diferite. Nu întotdeauna întâmplările corespund exact cu stări asemănătoare.

Când s-au întâmplat, evenimente aşteptate de mult timp, simţeam că lipsea ceva...

Cu siguranţă lipsea starea interioară corespunzãtoare care trebuia să se combine cu evenimentul exterior...

De multe ori evenimentul care nu era aşteptat se doveşte a fi cel care ne-a oferit cele mai bune momente...

Omul este un trio compus din corp, Suflet şi Spirit. Între Spirit şi corp există un mediator. Acesta este Sufletul. Gnosticii ştim că Sufletul e învelit într-un veşmânt minunat. Acela este Corpul Astral. Ştim deja, datorită studiilor noastre gnostice, că Astralul e un dublu al organismului dotat cu minunate simţuri interne.
Cele Şapte Biserici - LeadbetterMarii clarvăzători ne vorbesc de cele şapte chakre, iar domnul Leadbeater le descrie cu lux de amănunte. Aceste chakre sunt în realitate simţurile Corpului Astral. Numiţii centri magnetici se află în intimă corelaţie cu glandele cu secreţie internă.

În laboratorul organismului uman există şapte ingrediente supuse unui triplu control nervos. Nervii, ca agenţi ai Legii Triunghiului, controlează Septenarul Glandular. Cele trei controale nervoase diferite care interacţionează între ele sunt următoarele: primul, sistemul nervos cerebrospinal, agent al funcţiilor conştiente; al doilea, sistemul nervos mare simpatic, agent al funcţiilor subconştiente, inconştiente şi instinctive; al treilea, sistemul parasimpatic sau vag, care colaborează frânând funcţiile instinctive sub conducerea minţii.

Sistemul cerebrospinal este tronul Spiritului Divin. Sistemul mare simpatic este vehiculul Astralului. Cel vag sau parasimpatic execută ordinele Minţii. Trei Raze şi şapte centri magnetici sunt baza pentru orice cosmos, atât în ceea ce e infinit de mare, cât şi în ceea ce e infinit de mic. „Ceea ce este sus este ca şi ceea ce este jos.”

Cele Şapte Biserici - Chakre, Kundalini, Marele Arcan, Magie Sexuală, Corp Astral, Suflet
Cele şapte glande mai importante din organismul uman constituie cele şapte laboratoare controlate de Legea Triunghiului. Fiecare din aceste glande are exponentul său într-o chakră a organismului. Fiecare din cele şapte chakre se află situate în strânsă corelaţie cu cele Şapte Biserici ale măduvei spinării. Cele Şapte Biserici ale şirei spinării controlează cele şapte chakre ale sistemului nervos mare simpatic.

Cele Şapte Biserici intră în intensă activitate odată cu ascensiunea lui Kundalini de-a lungul canalului medular. Kundalini sălăşluieşte în electroni. Înţelepţii meditează la el, devoţii îl adoră, iar în căminele unde domneşte Căsătoria Perfectă se lucrează cu el în mod practic.

Kundalini este focul solar închis în atomii seminali, substanţa electronică arzătoare a Soarelui care, când este eliberată, ne transformă în Zei teribil de divini.

Focurile inimii controlează ascensiunea lui Kundalini prin canalul medular. Kundalini se dezvoltă, evoluează şi progresează în acord cu meritele inimii. Kundalini este energia primordială închisă în Biserica din Efes. Această Biserică se găseşte la două degete deasupra anusului şi la două degete dedesubtul organelor genitale. Divinul Şarpe de Foc dormitează înăuntrul Bisericii sale, încolăcit de trei ori şi jumătate. Când atomii solari şi lunari intră în contact în Triveni, în preajma coccisului, se trezeşte Kundalini, Şarpele Ignic al puterilor noastre magice. Pe măsură ce Şarpele urcă prin canalul medular pune în activitate fiecare din cele Şapte Biserci.
Cele Şapte Biserici - Chakra Muladhara

Chakrele gonadelor (glandele sexuale) sunt conduse de Uranus, iar glanda pineală, situată în partea superioară a creierului, e controlată de Neptun. Între această pereche de glande există o strânsă corelaţie, iar Kundalini trebuie să le unească prin intermediul Focului Sacru pentru a dobândi Realizarea profundă.

Biserica din Efes e un lotus cu patru petale splendide. Această biserică are stălucirea a zece milioane de Sori. Pământul elemental al înţelepţilor este cucerit cu puterea acestei Biserici.

Cele Şapte Biserici - Chakra Svadistana

Ascensiunea lui Kundalini în regiunea prostatei pune în activitate cele şase petale ale Bisericii din Smirna. Această Biserică ne conferă puterea de a domina apele elementale ale vieţii şi fericirea de a crea.

Când şarpele sacru ajunge la regiunea ombilicului putem domina vulcanii, deoarece focul elemental al înţelepţilor corespunde Bisericii din Pergam, situată în Plexul Solar. Numitul centru controlează splina, ficatul, pancreasul, etc., etc. Acest centru din Pergam are zece petale.
Cele Şapte Biserici - Chakra Manipura

Odată cu ascensiunea lui Kundalini în regiunea inimii se pune în activitate Biserica din Tiatira, cu cele douăsprezece petale minunate ale sale. Această Biserică ne conferă putere asupra aerului Elemental al Înţelepţilor. Dezvoltarea acelui centru cardiac conferă inspiraţie, presimţire, intuiţie şi puteri pentru a ieşi în mod conştient în Corp Astral, precum şi puteri pentru a pune corpul în stare de Jinas.
Cele Şapte Biserici - Chakra Anahata

Al doilea capitol al Apocalipsei se referă la cele patru Biserici inferioare din organismului nostru. Aceştia sunt patru centrii cunoscuţi ca şi cel Fundamental sau de Bază, cel Prostatic, cel Ombilical şi cel Cardiac. Acum vom studia cei trei centri magnetici superiori menţionaţi de Apocalipsă în al treilea capitol. Aceste trei Biserici superioare sunt: Biserica din Sardes, Biserica din Filadelfia şi, în final, Biserica din Laodicea.

Ascensiunea lui Kundalini până în regiunea laringelui creator ne conferă puterea de-a auzi vocile fiinţelor care trăiesc în lumile superioare. Această chakră este relaţionată cu Akasha pură. Akasha este agentul sunetului. Chakra laringiană este Biserica din Sardes. Când Kundalini deschide Biserica din Sardes, atunci înfloreşte pe buzele noastre fecunde devenit verb. Chakra laringiană are şaisprezece frumoase petale.

Cele Şapte Biserici - Chakra Vishuda

Dezvoltarea completă a acestui centru Akashic ne permite să păstrăm corpul viu chiar şi pe durata nopţilor adânci ale marii Pralaya. Este imposibilă încarnarea marelui Verb fără să fi trezit şarpele sacru. În mod precis, agentul verbului este Akasha. Acesta este pentru verb ceea ce sunt firele metalice conductoare pentru electricitate. Verbul are nevoie de Akasha pentru manifestarea sa.

Akasha este agentul sunetului. Kundalini este Akasha. Akasha e sexuală. Kundalini este sexual. Centrul Magnetic unde trăieşte Kundalini în mod normal e absolut sexual, cum o demonstrează faptul concret al locului în care este situat: două degete deasupra anusului şi două degete dedesubtul organelor genitale. (Patru degete de-a latul e spaţiul unde este situat.) Este posibil să trezim Kundalini şi să-l dezvoltăm total doar cu Magia Sexuală. Aceasta e ceea ce nu le place infrasexualilor. Ei se simt pe ei înşişi preeminenţi şi urăsc de moarte Magia Sexuală. Odată, după ce a ascultat o conferinţă pe care noi o ţineam despre Magia Sexuală, cineva a protestat spunând că în acest fel noi, Gnosticii, corupeam femeile. Acest individ era un infrasexual. Bărbatul a protestat pentru că noi predăm altora ştiinţa regenerării dar, în schimb, n-a protestat împotriva sexualităţii intermediare, nici împotriva prostituatelor, nici împotriva viciului onanismului, nici nu a spus că acei oameni erau corupţi. A protestat împotriva doctrinei regenerării dar nu şi împotriva doctrinei degenerării. Aşa sunt infrasexualii. Ei se simt nespus de superiori tuturor persoanelor cu sexualitate normală. Ei protestează împotriva regenerării dar apără degenerarea.

Infrasexualii nu pot încarna Verbul niciodată. Ei scuipă înăuntrul Sanctuarului sacru al sexului, iar legea îi pedepseşte azvârlindu-i în abis pentru totdeauna. Sexul este Sanctuarul Spiritului Sfânt.

Când Kundalini ajunge la înălţimea spaţiului dintre sprâncene se deschide Biserica din Filadefia. Aceasta este ochiul înţelepciunii. În acest centru magnetic sălăşluieşte Tatăl care se află în secret. Chakra spaţiului dintre sprâncene are două petale fundamentale şi foarte multe radiaţii splendide. Acest centru este tronul minţii. Acesta este centrul clarviziunii. Nici un adevărat clarvăzător nu spune că este clarvăzător. Nici un adevărat clarvăzător nu spune: “eu am văzut”. Clarvăzătorul iniţiat spune: “noi considerăm”.

Cele Şapte Biserici - Chakra Ajna

Orice clarvăzător are nevoie de Iniţiere. Clarvăzătorul fără Iniţiere riscă să cadă în greşeli foarte grave. Clarvăzătorul care trăieşte povestindu-şi viziunile tuturor riscă să-şi piardă facultatea. Clarvăzătorul vorbăreţ poate totodată să-şi piardă echilibrul mental. Clarvăzătorul trebuie să fie tăcut, umil şi modest. Clarvăzătorul trebuie să fie ca un copil.

Când Kundalini ajunge la înălţimea glandei pineale, se deschide Biserica din Laodicea. Această floare de lotus are o mie de petale strălucitoare. Glanda pineală este influenţată de Neptun. Când se deschide această BISERICĂ primim poliviziunea, INTUIŢIA etc., etc. Glanda pineală se află relaţionată în mod intim cu chakrele Gonadelor sau glandelor sexuale. Cu cât e mai mare gradul de potenţă sexuală, cu atât e mai mare gradul de dezvoltare a glandei pineale. Cu cât e mai mic gradul de potenţă sexuală, cu atât e mai mic gradul de dezvoltare a glandei pineale. URANUS, în organele sexuale, şi NEPTUN, în glanda pineală, se unesc pentru a ne conduce la REALIZAREA TOTALĂ.

Cele Şapte Biserici - Chakra Sahasrara

În şcolile de regenerare (pe care infrasexualii le detestă de moarte) suntem învăţaţi să lucrăm în mod practic cu ştiinţa lui Uranus şi a lui Neptun.

Cărarea TAU include trei cărări; aceasta find a patra. S-au spus multe lucruri despre cele patru căi. Noi gnosticii parcurgem cea de-a patra cale cu deplină conştiinţă. Pe durata actului sexual transmutăm instinctele brutale ale corpului fizic în voinţă, emoţiile pasionale ale astralului în iubire, impulsurile mentale în înţelegere; şi noi, ca spirite, realizăm Marea Operă. Astfel parcurgem cele patru căi în practică. Nu avem nevoie să devenim fachiri pentru prima cărare, nici călugări pentru cea de-a doua, nici erudiţi pentru cea de-a treia. Calea Căsătoriei Perfecte ne permite să parcurgem cele patru cărări chiar în timpul actului sexual.

De la versetul întâi până la al şaptelea Apocalipsa vorbeşte de centrul Coccogian. În acest centru se află Biserica din Efes. În acest centru creator se găseşte încolăcit Şarpele Ignic de trei ori şi jumătate. Cine îl trezeşte şi îl face să urce prin măduva spinării primeşte spada înflăcărată şi intră atunci în Rai.

În Şarpe se află mântuirea omului, dar trebuie să fim vigilenţi la şiretenia şarpelui. Trebuie să contemplăm fructul interzis şi să-i aspirăm aroma, dar amintiţi-vă ceea ce a spus Domnul Iehova: “Dacă veţi mânca din acest fruct, veţi muri”. Trebuie să ne bucurăm de fericirea dragostei şi să adorăm femeia. Un tablou bun ne încântă, o frumoasă piesă muzicală ne duce până la extaz, dar o frumoasă femeie adorabilă ne dă dorinţa de-a o poseda în act. Ea este via reprezentarea a Dumnezeului-Mamă. Actul sexual cu fiinţa adorată are deliciile sale indiscutabile. Plăcerea sexuală este un drept legitim al bărbatului. Bucuraţi-vă de fericirea iubirii, dar nu vărsaţi sămânţa; nu comiteţi sacrilegiu; nu fiţi fornicatori. Castitatea ne converteşte În Zei, fornicaţia ne converteşte în demoni.
Cele Şapte Biserici - Krumm Heller

Krumm Heller a spus: “Sethienii adorau marea Lumină şi spuneau că Soarele, în emanaţiile sale, formează un cuib în noi şi constituie Şarpele. Nazarinenii au spus: 'Voi toţi veţi fi zei dacă ieşiţi din Egipt şi treceţi Marea Roşie”'. Krumm Heller ne povesteşte, în „Biserica Gnostică” a sa, că această sectă gnostică avea ca obiect sacru un Potir în care puneau sămânţa lui Beniamin. Aceasta, după Huiracocha, era un amestec din vin şi apă. Spunea marele Maestru Krumm Heller că niciodată nu lipsea de pe altarele Naasenilor simbolul sacru al Şarpelui Sexual. În realitate, “forţa, puterea care l-a însoţit pe Moise a fost Şarpele înălţat pe toiag, care apoi s-a preschimbat în toiagul însuşi. Şarpele a fost, cu siguranţă, cel care le-a vorbit celorlalţi şerpi şi cel care a ispitit-o pe Eva.”

Înţeleptul Huiracocha, în alt paragraf al operei sale nemuritoare intitulată “Biserica Gnostică”, spune: “Moise, în pustie, a arătat poporului său Şarpele înălţat pe toiag, şi le-a spus că acela care va profita de acel Şarpe nu va fi vătămat în drumul său”. Toată puterea minunată a lui Moise rezida în Şarpele sacru a lui Kundalini. Moise a practicat foarte multă Magie Sexuală pentru a înălţa şarpele pe toiag. Moise avea soţie.

În negura covârşitoare a veacurilor trecute, sublimii şi austerii Hierofanţi ai Marilor Mistere au fost zeloşii păzitori ai Marelui Arcan. Marii Sacerdoţi depuseseră jurământ de tăcere, iar cheia Chivotului Ştiinţei era ascunsă de ochii poporului. Magia Sexuală o cunoşteau şi practicau doar marii sacerdoţi. Înţelepciunea Şarpelui este baza marilor mistere. Aceasta s-a cultivat în Şcolile de Mistere din Egipt, Grecia, Roma, India, Persia, Troia, Mexicul Aztec şi Peru incaş etc., etc.

Krumm Heller ne povesteşte că: “în Cântul către Demetra a lui Homer, găsit într-o bibliotecă rusească, se observă că totul se învârtea în jurul unui fapt fiziologico-cosmic de mare transcendenţă”. În acel arhaic cânt al acestui Om-Zeu, care a cântat vechea Troie şi mânia lui Ahile, se vede clar magia sexuală servind drept piatră unghiulară a Marelui Templu din Eleusis. Dansurile nudurilor, muzica încântătoare a templului, sărutul care îmbată, vraja misterioasă a actului secret făcea din Eleusis un paradis de zei şi zeiţe adorabili. Atunci nimeni nu se gândea la “porcării”, ci la lucruri sfinte şi sublime.

Nimănui nu i s-ar fi năzărit să profaneze templul. Cuplurile ştiau să se retragă la timp pentru a evita vărsarea Vinului Sacru.

În Egipt apare Osiris, principiul Masculin, faţă în faţă cu Isis, eternul şi adorabilul principiu Feminin. În această ţară arsă de soare a lui Kem, Domnul întregii perfecţiunii a lucrat de asemenea cu Marele Arcan A.Z.F., tocmai când se găsea în perioada sa de pregătire iniţiatică, înainte de începerea misiunii sale. Aşa stă scris în memoriile Naturii.

Cele Şapte Biserici - Venus
În Fenicia, Hercule şi Dagon se iubeau intens; în Attica, Pluton şi Persefona; dar cum spune doctorul Krumm Heller, deja la ei se vorbeşte clar despre phalus şi uter; “acela este Lingam-Yoni al Misterelor Greceşti”.

Marii Sacerdoţi din Egipt, vechi moştenitori ai înţelepciunii arhaice pe care au cultivat-o Atlanţii, l-au reprezentat pe marele Zeu Ibis Thot cu membrul viril în stare de erecţie, şi povesteşte Krumm Heller că pe acel phalus erect a lui Ibis Thot s-a scris o propoziţie care spunea: “Dătător al Raţiunii”. Lângă inscripţie strălucea glorios o floare de lotus.

Vechii Înţelepţi ai Egiptului Sacru au gravat pe zidurile lor milenare simbolul divin al Năpârcii Sexuale.

Secretul Magiei Sexuale era incomunicabil. Acela este Marele Arcan. Acei nefericiţii care divulgau secretul de nerostit erau condamnaţi la pedeapsa cu moartea. Erau duşi într-o curte pietruită, şi în faţa unui zid milenar acoperit cu piei de crocodil şi cu hieroglife indescifrabile, li se tăia capul, li se smulgea inima, iar cenuşa lor blestemată era aruncată în cele patru zări. Ne vine în minte Cazotte, marele scriitor francez, care a murit sub ghilotină în timpul Revoluţiei Franceze. Acest bărbat a profetizat la un celebru banchet propria sa moarte şi soarta fatală care-i aştepta pe un grup de nobili iniţiaţi care plănuiau divulgarea Marelui Arcan. Unora le-a profetizat ghilotina, altora pumnalul, otrava, închisoarea, exilul. Profeţiile sale s-au împlinit cu absolută exacitate. În evul mediu oricine divulga Marele Arcan era omorât în chip misterios, fie prin tunicile lui Nesus, fie prin săpunurile otrăvite care soseau ca dar de aniversare a zilei de naştere la uşa condamnatului, fie prin bucheţele parfumate, fie prin pumnal.

Marele Arcan este cheia tuturor puterilor, cheia tuturor imperiilor. Puterile Naturii se dezlănţuiau împotriva îndrăzneţilor care încercau să o domine. Marii Hierofanţi îşi ascund secretul, iar Regii divini nu-i încredinţează nici unui muritor cheia secretă a puterii lor. Nenorocit, nefericit e acel muritor care după ce primeşte secretul Magiei Sexuale nu ştie să profite de el: “ Pentru acela ar fi mai bine să nu se fi născut sau să-şi atârne de gât o piatră de moară şi să se arunce pe fundul mării”. Pe Natură nu o interesează Realizarea Cosmică a Omului, ba chiar acel lucru e contrar propriilor sale interese. Aceea este cauza pentru care ea se împotriveşte cu toate puterile sale faţă de îndrăzneţul care vrea să o domine.

Cele Şapte Biserici - KhajurahaoE momentul oportun să amintim o anecdotă curioasă: odată se plimba pe o plajă un biet paznic vamal. Deodată ceva îi atrase atenţia. Văzu în mijlocul nisipurilor biciuite de valurile înfuriate ale Caraibelor un obiect din piele. Omul se aproprie de el şi spre marea lui surprindere dădu de un mic geamantan sau valijoară din piele neagră. Numaidecât se îndreptă spre căpetenia portului şi înmână acel obiect superiorului său. Odată încheiată misiunea se duse acasă. Când în dimineaţa următoare veni la lucru, ofiţerul superior, cuprins de o mare furie, îi înmână bărbatului o monedă de douăzeci de gologani, spunând-i: “Imbecilule, asta e ceea ce meriţi tu; ia această monedă ca să te spânzuri; tu nu meriţi să mai trăieşti; cumpără-ţi cu aceşti douăzeci de gologani funia şi atârnă-te de un copac! A dat norocul peste tine şi tu l-ai nesocotit. Geamantanul sau valijoara pe care mi-ai înmânat-o avea aproape un milion de dolari. Fugi de aici, imbecilule! Nu meriţi să mai trăieşti.” În realitate, aceea e soarta fatală care-i aşteaptă pe aceia care nu ştiu să profite de extrem de preţioasa comoară a Marelui Arcan. Aceia nu merită să mai trăiască. De când e lumea nu s-a predat Marele Arcan al Magiei Sexuale, şi acum îl divulgăm. Nefericiţi cei care, după ce au găsit în drumul lor Comoara Regilor, o nesocotesc precum paznicul din exemplu! Comoara Marelui Arcan valorează încă şi mai mult decât averea găsită de paznic. A nesocoti acest lucru înseamnă realmente să fi imbecil.

Pentru a trezi Kundalini e nevoie de femeie. Însă trebuie să avertizăm că Iniţiatul trebuie să practice Magia Sexuală cu o singură femeie. Acei care practică Magia Sexuală cu diferite femei comit delictul adulterului. Aceia nu progresează în aceste studii. Din păcate, există anumiţi indivizi care utilizează Magia Sexuală ca pretext pentru a seduce femei. Aceia sunt profanatorii templului. Acest tip de bărbaţi cad în mod inevitabil în magia neagră. Le avertizăm pe femei să se păzească bine de acele perverse personaje ale sexualităţii.

Există deopotrivă multe femei care, cu pretextul “cică” de a se realiza profund, se însoţesc cu orice bărbat. Ceea ce vor acele femei pasionale este să-şi satisfacă dorinţele carnale. Lumea tot lume e, şi de când divulgăm Marele Arcan au apărut, după cum era de aşteptat, porcii care calcă în picioare Doctrina şi mor apoi otrăviţi de Pâinea Înţelepciunii. Cultul Magiei Sexuale se poate practica doar între soţ şi soţie. Clarificăm acest lucru pentru a evita seducţii şi răpiri carnale, şi sfinte desfrânări pasionale.

Forţa Sexuală este o armă teribilă. Oamenii de ştiinţă nu au putut găsi originea electricităţii. Noi afirmăm că trebuie să căutăm cauza energiei electrice în Forţa Sexuală Universală. Acea forţă nu rezidă doar în organele sexuale ci şi în toţi atomii şi electronii Universului. Lumina Soarelui este un produs al sexualităţii. Un atom de hidrogen se uneşte sexual cu un atom de carbon pentru a produce lumina solară. Hidrogenul este masculin; carbonul este feminin. Din unirea sexuală a ambilor rezultă lumina solară. Studiile asupra proceselor Carbonului se dovedesc a fi foarte interesante. Acele procese sunt gestaţia luminii.

Causa Causorum a electricităţii trebuie să o căutăm în Focul Serpentin Universal. Acel Foc sălăşluieşte în electroni. Înţelepţii meditează la el, misticii îl adoră, iar aceia care urmează cărarea Căsătoriei Perfecte lucrează în mod practic cu el.

Forţa Sexuală în mâinile Magilor Albi şi Magilor Negri e o armă teribilă. Gândirea atrage în şira spinării fluidul sexual pentru a-l depozita în buzunarul său corespunzător. Odată cu vărsarea fatală a acelui fluid se pierd milioane de atomi solari. Mişcarea de contracţie sexuală care urmează vărsării sămânţei strânge, din infernurile atomice ale omului, bilioane de atomi satanici care îi înlocuiesc pe atomii solari pierduţi. Aşa se face că îl formăm pe Diavol în noi.

Cele Şapte Biserici - CristosCând înfrânăm impulsul sexual în noi, atunci fluidul minunat se reîntoarce la Corpul Astral, multiplicându-şi splendorile inefabile. Aşa se face că îl formăm pe Cristos în noi. Astfel deci, cu energia sexuală, îl putem forma înăuntrul nostru pe Cristos sau pe Diavol.

Marele Maestru, în calitatea sa de Cristos Cosmic încarnat, a spus: “Eu sunt Pâinea Vieţii, Eu sunt Pâinea Vie. Dacă cineva mănâncă din acea Pâine, va trăi pe vecie. Cel care mănâncă din Carnea Mea şi bea din Sângele Meu va avea viaţă Veşnică iar eu îl voi învia”. “Cel care mănâncă din Carnea Mea şi bea din Sângele Meu va locui în Mine şi Eu în el”.

Cristos este Sufletul Solar. Spiritul viu al Soarelui. Acesta, cu viaţa sa, face să crească spicul de grâu, iar în grăunte, în sămânţă, rămâne închisă toată potenţa Logosului Solar. În orice sămânţă vegetală, animală sau umană, se află închisă, ca înăuntrul unei casete preţioase, substanţa Cristonică a Logosului Solar.

Făcând să se reîntoarcă energia creatoare spre interior şi în sus, germinează, se naşte înăuntrul nostru un copil minunat, un Corp Astral Cristificat. Acel vehicul ne conferă Nemurirea. Acela este Crestosul nostru mediator. Cu acel vehicul ajungem la Tatăl care se află în secret. “Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”, a spus Domnul Întregii Perfecţiuni.

Cele Şapte Biserici - Cristos-cruce
Fantoma astrală pe care o posedă muritorii nu este nimic altceva decât o eboşă de om. Nici măcar nu are unitate. Acea fantomă de faţadă e un cuib de demoni şi de orice zgripţuroaică josnică şi hidoasă. Înăuntrul acelei fantome astrale trăieşte Eul (Diavolul). Acesta este o Legiune Infernală. Eul este Legiune. Aşa cum un corp se compune din mulţi atomi, tot aşa Eul se compune din milioane de Euri, inteligenţe diabolice, demoni dezgustători care se bat între ei. Când o persoană moare, devine acel lucru: o “Legiune”. În sine însăşi, persoana devine pulbere. Rămâne viu doar acel lucru: Legiunea de Euri. Clarvăzătorii obişnuiesc să-i întâlnească pe dezîncarnaţi îmbrăcaţi în diverse feluri şi simultan în locuri diferite. Persoana pare să fi devenit mai multe persoane; este Legiune. Însă, când am făcut să se nască în noi un Corp Astral Cristic, continuăm după moarte trăind în acel corp sideral. Suntem atunci realmente nemuritori. Acea categorie de persoane ce posedă un Corp Astral Cristificat sunt, după moarte, cu conştiinţa trezită. Dezîncarnaţii obişnuiţi trăiesc după moarte cu conştiinţa adormită. Moartea este în realitate la concepţia fetală. Moartea este reîntoarcerea la sămânţă. Oricine moare se reîntoarce în noul pântec matern total inconştient, adormit.

Oamenii nici măcar nu au încarnat Sufletul. Sufletul persoanelor este dezîncarnat. Persoanele au încarnat doar un embrion de Suflet. Oamenii răi nu au nici măcar acel embrion de Suflet. Doar posedând un Corp Astral Cristificat putem încarna Sufletul. Oamenii obişnuiţi sunt doar vehicule ale Eului. Numele fiecărui muritor este Legiune.

Doar cu Magia Sexuală putem face să se nască înăuntrul nostru Astralul Cristic. Ispita este foc, triumful asupra ispitei este Lumină. “Dorinţa înfrânată va face ca lichidul astral să urce, până la glanda pineală, şi astfel se naşte înăuntrul nostru Adamul Cristos, Supraomul.”